imagazin arrow2-left arrow2-right arrow2-top arrow-up arrow-down arrow-left arrow-right cart close dossiers education fb instagram menu notification oander rss rss-footer search service shuffle speech-bubble star store stores tests twitter youtube

Intel își sărbătorește cea de-a 50-a aniversare: Acesta e prilejul perfect de a-și găsi o nouă direcție


Intel, compania de microprocesoare cu renume mondial, și-a sărbătorit recent cea de-a 50-a aniversare. E prilejul perfect să-și reorganizeze planurile principale pentru a putea găsi o nouă direcție pentru următorii 50 de ani. Însă nu va fi simplu.

Suntem destul de siguri că mulți dintre voi ați auzit deja despre Legea lui Moore. Esența acestei legi e observația bazată pe experiență. Legea e asociată cu numele lui Gordon E. Moore și în prezent e citată astfel:

Legea lui Moore este observația că numărul tranzistorilor dintr-un circuit integrat dens se dublează la aproximativ fiecare 18 luni.

Treaba e că legea lui Moore nu e tocmai o lege și, inițial, baza pentru acest citat e o declarație pe care Moore a făcut-o în 1965 pentru Electronics Magazine. Potrivit paginii de Wikipedia, această declarație sună astfel:

Complexitatea necesară pentru costul minim al componentelor a crescut cu o rată de aproximativ un factor din doi pe an. Cu siguranță că, pe o perioadă scurtă, ne așteptăm ca această rată să continue, dacă nu chiar să se mărească. Pe termen lung, rata creșterii e puțin mai nesigură, deși nu există motive să credem că nu va rămâne aproape constantă pentru cel puțin încă 10 ani. Asta înseamnă că până în 1975, e posibil să se obțină până la 65 000 de componente pentru un singur sfert de inch de semiconductor.

Pentru a simplifica lucrurile, Moore a spus inițial că în perioada 1965 și 1975 numărul tranzistorilor din microcipuri e așteptat să se dubleze la fiecare doi ani. În 1975, Moore și-a modificat previziunea și, în loc de 18 luni, a recalculat o perioadă de 2 ani. Reiese clar că nu avem de a face cu o lege, ci cu o previziune ce poate fi validă pe o perioadă determinată. Dar ce legătură au toate astea cu Intel? Ei bine, chestia e că…

Gordon E. Moore a fost unul dintre fondatorii Intel.

Gordon E. Moore tânăr și în vârstă.

Deși Legea lui Moore nu e tocmai o lege, aceasta a avut un impact uriaș asupra industriei. Producătorii de chip-uri au început să se raporteze la ea ca la un scop ce trebuie atins cu orice preț. Pe măsură ce legea a devenit din ce în ce mai răspândită printre utilizatori, atingerea scopului a devenit din ce în ce mai importantă pentru fiecare participant, cel puțin în ceea ce privește marketingul. Asta a i-a determinat pe mulți să se raporteze la previziunea lui Moore ca la o profeție care se auto-împlinește.

Așa că punem pariu că îți poți imagina că dacă legea a avut un impact atât de mare asupra industriei în general, ce fel de presiune pune aceasta pe Intel, dacă unul dintre fondatorii săi e însăși persoana care a emis legea.

Ultimii 50 de ani de existență ai companiei Intel au fost practic determinați de impulsul constant de a împlini legea. În consecință, cel mai mare accent a fost pus pe creșterea numărului de tranzistori, pe împlinirea posibilităților de expansiune și pe dezvoltare la nivel nanometric. Cu toate astea, încet, am ajuns la punctul în care realizăm că Legea lui Moore nu mai e sustenabilă, nici din punct de vedere economic, dar nici din punct de vedere fizic.

În 2015, Brian Krzanich, fost CEO la Intel, a recunoscut că cei 2 ani estimați s-au transformat mai degrabă în 2,5 ani. Nu mult după asta, a început să se răspândească previziunea făcută de ITRS (International Roadmap for Semiconductors), conform căreia expansiunea nu va mai fi sustenabilă din punct de vedere economic după 2021. De când avem nodul de 20 de nm – asta înseamnă că cel mai mic spațiu dintre două caracteristici care se repetă pe suprafața unui chip pe o direcție e de 20 de nm – reducerea dimensiunii nu mai e deloc ieftină, ci se obțin mai degrabă noduri din ce în ce mai scumpe. Așa că, de la un anumit punct, cheltuielile pe un tranzistor dat nu se vor mai reduce, așa că reducerea valorilor manometrice va fi inutilă.

Ca să nu mai menționăm că acei atomi de silicon ce stau la baza tranzistorilor au de asemenea propria lor dimensiune (0,2 nm), așa că de la o anumită dimensiune (cel mai mic spațiu dintre caracteristici repetate pe suprafața unui chip pe o direcție), progresul nu mai poate veni de nicăieri altundeva decât din fizica cuantică, pentru că tehnologia din prezent și-a atins limitele. În caz că acest scenariu se adeverește, prolemele financiare tot nu vor dispărea: dezvoltarea acestei noi tehnologii ar fi atât de costisitoare, încât profitul scos de pe urma nodurilor nu ar fi sustenabil.

Așa că, e destul de probabil ca, mai devreme sau mai târziu, Intel să uite de presiunea exercitată de Legea lui Moore. În cele din urmă, compania va trebui să găsească noi direcții, în care sporirea disperată a numărului de tranzistori nu mai e cea mai importantă sarcină. Intel a ratat o șansă, atunci când telefoanele inteligente au început să domine piața, așa că pur și simplu nu își permite să mai rateze una și acum.

În prezent, compania trece printr-o perioadă dificilă. Umbra vulnerabilității Spectre și Meltdown o va urmări multă vreme de acum înainte, în timp ce, în paralel cu încercarea de cucerire a telefoanelor inteligente trebuie să-și păstreze echilibrul în piață. Mai mult, se pare că Apple are de gând să își dezvolte propriile chip-uri, în loc să le mai utilizeze pe cele de la Intel, iar scandalurile ce-l au în centrul atenției pe CEO-ul Brian Krzanich nu vor îmbunătăți nici ele prea mult situația.

Una peste alta, compania trebuie să proiecteze o nouă strategie, dacă vrea să rămână competitivă pentru următorii 50 de ani. Se pare că aplicarea unei proceduri mai inteligente poate fi cheia ieșirii din această situație: dezvoltarea pe mai departe a tehnologiei din prezent, fără accent pe creșterea numărului de tranzistori. Semnele bune sunt deja aici. Mărirea numărului de nuclee pentru procesoarele Coffee Lake cu care sunt echipate modelele de MacBook Pro din 2018 a avut un impact uriaș asupra puterii de calcul multi-core, fără a atinge o nouă performanță la nivel nanometric.

Prin urmare, pentru Intel, cheia succesului următorilor 50 de ani e direct dependentă de capacitatea companiei de a se debarasa de legea ei fundamentală pe baza căreia a funcționat în ultimii 50 de ani.

Sursa: The Verge

iPhone XS unicredit
Apple Inc. (AAPL)

Ai citit asta?

“Fiecare Mac pe care îl cumpărăm permite IBM să economisească bani.”

Computerele care funcționează sub Windows ajung să fie, în final, de trei ori mai scumpe decât Mac-urile.