imagazin arrow2-left arrow2-right arrow2-top arrow-up arrow-down arrow-left arrow-right cart close dossiers education fb instagram menu notification oander rss rss-footer search service shuffle speech-bubble star store stores tests twitter youtube

Vine rechinul, a strigat drona – tehnologia dronelor de azi și de mâine


Supraveghează coasta Australiei pentru a semnaliza prezența rechinilor, creează harta Chinei deasupra New York-ului printr-un spectacol aerian uimitor, însă pot fi de ajutor chiar și la un concert Lady Gaga sau la producția unui film. Ne inundă spațiul aerian, iar acesta este doar începutul. Prezentul și viitorul apropiat e al dronelor.

De regulă, dronele ne amintesc de jucării zburătoare solitare, controlate de la distanță, care pot face poze în timp ce se află în aer sau de vehicule aeriene militare fără pilot. Însă asta doar pentru puțină vreme, pentru că imaginea pe care o avem se va schimba curând. Vor fi echipate cu inteligență artificială, foarte multe vor fi miniaturizate și își vor îndeplini misiunile în roiuri.

Cu ochii pe rechini

31% dintre atacurile de rechini din toată lumea au ca victime oameni care înoată în apele de coastă ale Australiei; în 2016 au fost înregistrate 26 de cazuri, dintre care două accidente au fost fatale. Aceste cifre ar putea fi mai scăzute decât ce ar putea sugera vechile noastre frici legate de rechini, însă Universitatea de Tehnologie din Sydney lucrează la reducerea acestei statistici la zero. Pentru asta, au utilizat două tehnologii aflate într-un spectaculos proces de dezvoltare și răspândire: începând cu octombrie 2016, dronele lor, dotate cu inteligență artificială, monitorizează constant plajele. Însă elementul de noutate nu a fost reprezentat de drone, de vreme ce acestea deja erau folosite pentru semnalarea prezenței rechinilor; noutatea consta în faptul că temutul predător al oceanelor urma să fie supravegheat de vehicule aeriene fără pilot, dotate acum cu inteligență artificială.

Nu este întâmplător că această tehnologie inspiră încredere. Motivul este că oamenii cu experiență pot depista rechinii pe baza imaginilor aeriene cu o acuratețe de doar 20-30%, în timp ce noul program realizează aceeași sarcină cu o acuratețe de 90%. Pe baza imaginilor capturate de dronă, algoritmul poate distinge rechinii de alte animale marine cu un procentaj mult mai mare decât cel al oamenilor. Din fericire, sarcina acestui sistem nu se oprește aici – în caz de urgență, dispozitivul aerian dotat cu semnalizări luminoase și o barcă de salvare poate emite semnale de alarmă către oamenii aflați în pericol, iar dezvoltatorii lucrează și la un sistem de alarme electronice.

Nu doar că acest sistem se va dovedi util în protejarea oamenilor, însă va ajuta de asemenea la conservarea populației de rechini, a ecosistemului și a echilibrului biologic al oceanului.

Drone pretutindeni

Aceste evoluții proiectează un viitor apropiat în care aparatele rudimentare de azi vor deveni mai inteligente și mai eficiente prin fuzionarea cu diferite soluții de inteligență artificială.

Dronele nu sunt noi în domeniul vehiculelor aeriene: forțele militare aeriene au folosit dispozitive aeriene fără pilot, autonome sau controlate de la distanță – de obicei o combinația între aceste două opțiuni –, încă din anii ’60. La început, rolul dronelor era de a monitoriza zone greu accesibile oamenilor sau de a duce la bun sfârșit misiuni care altminteri ar fi fost prea periculoase; însă în scurt timp, au pătruns în viața noastră cotidiană. Ce altceva ar putea exemplifica revoluția constantă a dronelor începută în 2010, decât faptul că acestea sunt în prezent folosite tot mai mult pentru aplicații civile și că doar în 2015 s-au vândut peste un milion de dispozitive către civili. (79 de procente din piața comerțului internațional de drone sunt deținute de producătorul cu sediul în Shenzhen, DJI.)

Dronele au tendința de a apărea în spațiul nostru aerian echipate cu diferite tipuri de senzori, capabile să livreze bunuri – de la instrumente medicale la mâncare – iar cu timpul, ar putea livra orice. Dronele pot fi utilizate și în domeniul agriculturii sau să creeze imagini aeriene cu numeroase aplicații. Mai devreme sau mai târziu, vor fi capabile să realizeze transport uman și vor zbura de pe un acoperiș pe altul purtând norocosul pasager, ca niște covoare fermecate, prin spațiul aerian al metropolelor.

De asemenea, pot participa la filmări. Dronele capturau imagini video de multă vreme, însă cercetătorii de la ETH din Zurich și Universitatea de Tehnologie din Delft, Olanda, au dus totul la un nou nivel. Dispozitivele aeriene pot înregistra, cu un înalt grad de calitate, diferite scene fără să fie nevoie de controllere, bazându-se în schimb, mulțumită algoritmului creat de cercetători, exclusiv pe specificațiile regizorului. Parametrii imaginii au fost configurați înainte de decolare, ruta exactă a fost predefinită, iar schimbările de direcție sunt recalculate de 50 de ori pe secundă pe baza unui senzor ce procesează date recepționate prin GPS. Algoritmul care rulează pe un laptop se află, prin unde radio, în contact permanent cu drona care detectează și evită în mod automat obstacolele. Acest sistem poate fi utilizat oriunde, nu doar în industria filmului: transmisiuni sportive, platforme industriale, examinarea defecțiunilor apărute la turbinele de vânt, transportul de urgență și în siguranță a dispozitivelor medicale etc.

Întrebări normative

În afară de computere și roboți, dronele – care practic reprezintă primii roboți mobili răspândiți la scară largă – sunt în prezent cea mai evidentă manifestare fizică a posibilităților tehnologiilor digitale. Totuși, de vreme ce principalul lor spațiu de desfășurare nu se află în domeniul digital, ci este reprezentat de o lumea foarte reală, utilizarea la potențial maxim a acestei oportunități depinde în mare parte de aspectele normative. Factorii de decizie încearcă de ani buni să ofere un cadru legislativ, în vreme ce Administrația Federală pentru Aviație a Statelor Unite ia decizii pe baza „Secțiunii 107” din regulamentul privind obiectele zburătoare de mici dimensiuni fără pilot la bord.

Într-un fel sau altul, aceste reglementări funcționează, însă rămâne întrebarea dacă legiuitorii vor fi capabili, în viitor, să dezvolte propuneri constructive care să protejeze utilizatorul obișnuit de abuzurile tehnologice sau de alte aplicații mai puțin pozitive (cu plase și drone care capturează alte drone), păstrând în același timp o punte de comunicare cu inginerii și reacționând cu sensibilitatea adecvată la descoperirile tehnologice. Un aspect care i-a surprins pe experții militari americani cel mai mult, în timpul anumitor teste, a fost dificultatea de a lupta împotriva unui atac desfășurat de sute sau mii de mici drone. Roiurile pot scoate din luptă arme letale, tancuri sau nave de război. Indiferent dacă una este înlocuită sau eliminată, sistemul va funcționa în continuare.

Răspândirea din ce în ce mai frecventă a dronelor, realizată parțial sau întru totul de tehnologia printării 3D, face parte dintr-o tendință atotcuprinzătoare ce a început să capete popularitate, „Autonomous Things” (AuT) și „Autonomous Internet of Things” (IoAT), cu consecințe atât tehnologice, cât și sociale. Acest proces se referă la integrarea computerelor care rulează fără operator, care se mișcă liber și interacționează cu oamenii și cu alte obiecte aflate în proximitatea lor. Dronele sunt primele astfel de dispozitive, pionierii. În scurt timp vor urma roboții casnici echipați cu inteligență artificială sau pur și simplu capabili de stocare, procesare și comunicare, mașini care se conduc singure și alte obiecte.

Inteligența de roi

Dezvoltatorii din Zurich au spus că, mulțumită algoritmului creat de ei, fiecare dronă poate fi programată, chiar și atunci când sunt sincronizate 50 de astfel de dispozitive, astfel încât fiecare să realizeze exact instrucțiunile celui care le controlează.

La nevoie, aceste aparate pot funcționa ca roi – așa cum fac anumite specii de păsări: pot opera cu succes în mediul înconjurător nu doar ca indivizi, ci și ca grup; își coordonează acțiunile, iar în scurt timp vor avea un efect uriaș asupra fiecărui aspect al vieții, de la activități de agrement la economie și, evident, aplicații militare. Vor fi capabile să salveze vieți sau, dimpotrivă, să le curme.

Modul lor de operare se bazează pe date provenite de la IA și modele învățate de la inteligența de roi a unor vietăți (precum păsări, pești, furnici sau termite). Aceste sisteme pot funcționa fără un sistem de control centralizat; pe baza interacțiunii dintre entitățile aflate în proximitate se creează un întreg care se auto-organizează. De vreme ce fiecare știe acțiunile celorlalte, sunt capabile să acționeze ca o singură entitate. Fiecare se poziționează individual și separat, însă zboară în formație. Cu siguranță li se aplică regula clasică: întregul este mai mare decât suma părților.

300 de drone s-au adunat în jurul steagului american pentru a lumina cerul în timpul concertului susținut anul acesta de Lady Gaga în pauza meciului Super Bowl. Intel propune roiul său de drone, numit Shooting Star, ca o alternativă la show-urile de artificii. La o prezentare din New York, roiul de o mie de drone al producătorului chinez eHang a creat în aer o hartă a Chinei și pictograma cuvântului „binecuvântare”. În afară de show-uri, odată ce vor lăsa în urmă stadiul de dezvoltare al copilăriei, vor fi capabile să inspecteze conducte de ulei și gaz, cabluri electrice, coșuri de fum și fabrici industriale. Vor putea supraveghea mutațiile ce intervin la plante, să irige, să aplice pesticide, să monitorizeze vremea și să desfășoare alte astfel de aplicații. Desigur, vor putea fi utilizate și în scopuri mai puțin pașnice: mase de drone de unică folosință vor putea însoți (iar mai apoi înlocui) numărul mic de aparate de zbor militare foarte costisitoare. Acestea nu costă mult și își pot face treaba cu ușurință. Un operator de la distanță încă ia parte la coordonarea lor, însă cine știe pentru cătă vreme.

Pe de o parte, utilizarea dronelor în roiuri reprezintă o mare schimbare; pe de altă parte, aceasta va lărgi domeniile în care această tehnologie poate fi utilizată. Aceste roiuri sunt, de cele mai multe ori, modulare, unele pot funcționa cu panouri solare, în vreme ce altele pot încăpea într-o palmă…

Războaiele ar putea fi decise în funcție de cine posedă cea mai mare masă de drone, în timp ce vehiculele fără pilot pot deveni parte din peisajul nostru cotidian, așa cum sunt, de pildă, insectele.

Surse folosite

Australia utilizează drone cu inteligență artificială pentru a preveni atacurile de rechini

Imagini spectaculoase mulțumită unui algoritm eficient

Viitorul dronelor depinde de reglementările legale, nu doar de tehnologie

Următoarea eră a dronelor va fi definită de „roiuri”

 

Promo Beats
Apple Inc. (AAPL)

Ai citit asta?

„Fiecare Mac pe care îl cumpărăm permite IBM să economisească bani.”

Computerele care funcționează sub Windows ajung să fie, în final, de trei ori mai scumpe decât Mac-urile. ... - Apasă aici!